Consultarea APL privind reforma administrației publice centrale și locale
Grupul de lucru privind reforma administrației publice centrale și locale, instituit prin Dispoziția Guvernului 123-d din 28 iulie 2020, va identifica cea mai viabilă opțiune pentru Republica Moldova de reorganizare a sistemului administrației publice centrale și locale pentru a consolida autonomia locală, în mod special autonomia financiară, a fortifica capacitățile instituționale ale primăriilor și optimiza nivelul II de administrare, a îmbunătăți calitatea serviciilor publice la nivel local.
Eforturile s-au axat preponderent pe efectuarea analizelor comparative, în particular a modelelor de reorganizare administrativ-teritorială, reliefate în cadrul studiilor elaborate pe parcursul ultimilor ani la inițiativa Guvernului cu asistența partenerilor de dezvoltare.
Conform viziunii și Planului de acțiuni, un accent sporit se acordă consultării opiniilor tuturor părților interesate, colectarea propunerilor relevante pentru fundamentarea și conceptualizarea unei posibile reforme a administrației publice locale, care ar viza și organizarea administrativ teritorială.
În acest sens, a fost inițiat procesul de consultări publice prealabile cu reprezentanții administrațiilor publice locale de nivelele I și II – mai multe ședințe consultative, inclusiv în format online, cu participarea a peste 300 primari, președinți de raioane, reprezentanți ai altor autorități interesate. Etapizat, se va avansa cu sesiunile de consultare, astfel încât să fie antrenate toate autoritățile publice relevante în acest amplu dialog, care vizează o reformă vitală, cu impact asupra fiecărui cetățean, asupra calității vieții și perspectivelor de dezvoltare a țării.
Cancelaria de Stat documentează și sistematizează propunerile evidențiate în cadrul consultărilor publice, iar Grupul de lucru examinează detaliat recomandările înaintate, sugestiile de îmbunătățire a activității APL, analizează toate aspectele importante evidențiate de participanții la discuții (necesitatea descentralizării financiare și extinderii bazei de generare a veniturilor proprii; dezvoltarea infrastructurii; implementarea tehnologiilor informaționale și a serviciilor electronice; eventuale elemente de amalgamare voluntară cu stimulente și termen prestabilit; constrângeri privind resursele umane și motivarea personalului din administrația publică locală; depopularea unor unități administrativ-teritoriale și migrarea în zone urbane sau localități mai dezvoltate; delimitarea competențelor între diferite nivele de administrare, serviciile desconcentrate, delegate, infrastructura sistemului de educație, cultură, protecție socială; reprezentarea tuturor localităților în cadrul unor eventuale noi structuri administrative și foarte multe altele).
În cadrul consultărilor publice au fost exprimate anumite preocupări ale reprezentanților administrației publice locale, în particular privind eficiența activității consiliilor raionale, necesitatea raționalizării structurii acestora, optimizării cheltuielilor administrative și a personalului de nivelul II, prin regăsirea într-o nouă structură îmbunătățită la nivelul I de guvernare locală. Or, tot mai mult se profilează necesitatea fundamentării unui scenariu de reformă integrat, pentru a fi supus dezbaterilor publice, cu indicarea numărului unităților administrative de nivelul II, competențelor de bază și serviciilor de nivel regional/subnațional, corelat cu numărul de primării și competențele proprii nivelului I.
Studii relevante:
Studiul analitic privind structura administrativ-teritorială optimală pentru Republica Moldova
Studiul privind scenariile de reformă administrativ-teritorială
